Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, se află de un an la conducerea SRR. El a vorbit într-un interviu acordat DC News despre proiectele Radio România, audienţele înregistrate şi sursele de finanţare ale radioului public. Miculescu spune că, deşi în epoca digitalizării, Radio România este pe plus, cunoaşte un trend ascendent de audienţă şi conduce piaţa la capitolul market share pe indicatori naţional, urban, dar şi în Capitală.

Cum reuşeşte radioul să reziste în epoca video?

- Spre deosebire de celelalte medii, numai radioul poate fi “consumat” în timp ce faci şi altceva! Radioul este mobil, merge cu tine peste tot, te însoţeşte când conduci, când alergi sau pedalezi cu căştile in urechi, când lucrezi, când găteşti, când navighezi pe mare sau… pe internet, când stai înghesuit in autobuzul 133. Radioul este prima medie electronica de impact care a apărut si cu siguranţă va “muri” ultimul daca asta se va întâmpla vreodata. Mai mult, nu as numi aceasta perioada epoca video, ci epoca platformei comune, a device-ului unic, cu ajutorul caruia ai acces simultan la voce, muzica, date si imagine. Unii spun ca radioul este “batrana doamna”, altii spun ca resursa lui este inepuizabila pentru ca are capacitatea de a se reinventa mereu… In orice caz, in lume, pe mapamond statisticile spun ca oamenii asculta radio intr-un procent de trei ori mai mare decat cei care privesc televizorul; va intreb… chiar si atunci cand navigati pe net sau lucrati pe computer… dumneavoastra ascultati radio sau priviti un film? Radioul il poti asculta oriunde si oricand si il receptezi complet, continuu, îţi intra in minte si in suflet; urechea este mult mai performanta decât ochiul… urechea nu are pleoapa.

Cum a ajuns SRR pe plus? Nu ar trebui să folosească toate resursele pe care i le acordă legea? Cum va trece în epoca digitalizării, internetului, multiplexoarelor?

- Radio România se finanteaza, in principal, din taxa radio, cea mai mica din Europa, de altfel. O parte vine de la buget cu destinaţie foarte precisa pentru transmisie si relee (emitatorii din teritoriu), o alta parte pentru formaţii muzicale si Radio România Internaţional si o foarte mica parte vine din publicitate. Deci sursa principala este taxa radio. Ascultătorii ne finanteaza si pentru ei muncim. Iar faptul ca realizam un produs media foarte bun se reflecta in audientele mari pe care Radio România le înregistrează zilnic. Intr-un cuvânt publicul ne finanteaza si noi ii intoarcem programe de calitate care plac si sunt ascultate (avem aproape cinci milioane de ascultatori pe zi). Gestionam banul public cu mare responsabilitate si incercam permanent sa fim echilibrati si eficienti. Cand am preluat anul trecut mandatul, Societatea Romana de Radiodifuziune era pe minus, si… mai mult, era si pe un trend descendent de audienta care dura de ceva timp; am gasit solutii manageriale optime, am redus cheltuielile si am crescut veniturile. Acum suntem in crestere de audienta, conducem piata in termeni de market share pe indicatorii national, urban si Bucuresti si operam pe un plus financiar dublat de un cashflow foarte bun. E o munca grea, e complicat, societatea e mare si are inertii mari, in primul rand de mentalitate si capacitate de adaptare la prezent si la criteriile unei piete media concurentiale. Radioul este o industrie, nu e un hobby. Radioul se administrează si se conduce pragmatic, nu emoţional, se bazează pe cercetare, pe obiective si criterii de performanta si se raportează permanent la public. Radio Romania are o misiune publica de indeplinit si face asta echilibrat, modern, dedicat, profesionist si eficient. Ma intrebati cum vom trece in faza digitalizarii, a internetului, a multiplexelor… Radio Romania a trecut deja: emitem digital, experimental ce-i drept si doar in Bucuresti. Suntem prezenti in zona de on line cu toate posturile noastre, cu Rador, cu Orchestrele si Corurile Radio si cu teatrul radiofonic. Aici, in ceea ce priveste mediul on line eu sunt inca nemultumit pentru ca nu performam asa cum ar trebui, dar va asigur ca vom performa si in aceasta zona. Cat despre multiplexuri… asteptam si noi sa se intample ceva, sa demareze odata activitatea operatorilor, oricare vor fi ei, numai sa porneasca odata si noi vom fi acolo.

Cum rezistă în Republica Moldova?

- Radio Chişinău reprezintă un proiect foarte important pentru Radio Romania. Consiliul de Administratie a luptat mult pentru ca acest proiect sa prinda viata, sa ajunga in eter si sa repare o nedreptate care dureaza din 1940…. Radio Chisinau a fost primul studio de radio regional al Radioului public romanesc. Infiintat in 1939, acest post de radio a functionat doar un an si… in 1940, odata cu trecerea trupelor sovietice pe acolo, pilonul pe care erau antenele sa fie daramat, cladirea incendiata si colegii nostri impuscati… In buzunarul de la piept al unui barbat impuscat si aruncat intr-o groapa comuna din fata cladirii arse a fost gasita legitimatia de angajat al radioului. Exista marturii, fotografii, certitudini… jertfe. Radio Chisinau trebuia repornit, era o datorie pe care trebuia sa o indeplinim, si astazi el functioneaza intr-un mediu complicat, cu nostalgii si orgolii, cu peste 15 posturi in limba rusa… Radio Chisinau realizeaza programe serioase, informeaza corect si echilibrat, promoveaza si sustine limba romana, istoria comuna, traditiile, valorile nationale si orientarea pro europeana. Anul trecut, la 1 Decembrie, de ziua Radio Chisinau au fost peste 20 000 de oameni care au sarbatorit impreuna cu noi, in Piata Centrala, acest moment important. E un semn bun, nu? Un lucru as mai avea de adaugat aici, vreau sa multumesc Comisiilor de Cultura din Camera Deputatilor si Senat pentru ca au ajutat Radio Romania sa clarifice situatia juridica a Radio Chisinau – sa nu uitam ca acest post este intr-un alt stat, sub o alta legislatie, cu toate dificultatile ce decurg de aici.

Cum a fost concertul orchestrei Radio la Shanghai?

- A fost un succes pe care ni l-am dorit, dar care a depăşit aşteptările tuturor. Muzica lui Enescu dar mai ales Ciocârlia lui Grigoraş Dinicu În versiunea special orchestrată pentru acest festival şi magistral interpretată de violonistul Gabriel Croitoru, acompaniat de Orchestra Naţională Radio, dirijată de Tiberiu Soare, a entuziasmat publicul de la Shanghai Oriental Art Center. Acolo, concertul nostru s-a desfăşurat în ajunul închiderii evenimentului muzical cu cea mai lungă tradiţie din China – Shanghai Spring International Music Festival, sărbătoare organizată din 1960.
De altfel, toate evoluţiile în context internaţional ale orchestrelor şi corurilor radio au avut rezonanţă si mai ales… remanenţă, fie că s-au desfăşurat la Bucureşti sau oriunde in lume, fie ca vorbim despre Festivalul RADIRO, Festivalul Enescu, Shanghai Spring Festival, Balchik Classic Days…

Pe ce se bazează succesul în asociaţiile internaţionale de profil?

- Secretul succesului este implicarea constanta Şi profesionalismul. Organismele internaţionale nu premiază diletantismul si nu funcţionează pe pile. Dacă SRR nu ar fi menţinut o activitate susţinută în cadrul organismelor audiovizuale internaţionale, în momentul de faţă nu s-ar bucura de o poziţie privilegiată. Astăzi avem membri in principalele comisii de specialitate ale EBU, deţinem de 13 ani preşedinţia comisiei radio la URTI si suntem de 5 ani membri ai comitetului director al COPEAM. În spatele acestui succes se afla ani de munca asidua, zeci de evenimente internaţionale organizate de instituţia noastră. Locurile pe care le deţinem la ora actuala in ierarhia mondiala de profil sunt comparabile cu cele deţinute de marile posturi publice din vestul Europei. Această activitate si vizibilitate crescuta a determinat conducerea Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU) sa ne invite sa devenim membri asociaţi ai acestui important forum de cooperare mondială din zona Asia – Pacific (230 posturi de radio şi televiziune cu audienţă de aproape 4 miliarde de ascultători şi telespectatori).

Si tot mulţi ani de munca si viziune constantă se află în spatele faptului ca, an de an, la Paris, premiile radio ale celui mai mare concurs audiovizual le Grand Prix International URTI sunt decernate in cadrul unei ceremonii în care Radio România deţine rolul principal.

Faptul că suntem permanent implicaţi în construcţia unor evenimente internaţionale de prestigiu, in special in zona de cultura – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, Grand Prix Nova – primul festival internaţional de teatru radiofonic din România, schimburile internaţionale de concerte şi înregistrări, înalta calitate a concertelor Orchestrei Naţionale Radio ridicate constant pe platforma de sharing EBU, toate acestea contribuie la corecta noastră poziţionare in comunitatea internaţionala de profil.

Care sunt acţiunile mai puţin cunoscute ale radio, dar importante?

- Oh, aici sunt multe de spus. Sunt cazuri În care proiectele generate de Radio România şi-au depăşit în notorietate părintele. Chiar daca acum evoluează independent în mediile cărora le-au fost dedicate, publicul continua sa le asocieze cu numele nostru: Ora de educaţie muzicală în şcoli, Ascultă 5 minute de muzică clasică, Ora de educaţie teatrală sunt proiecte generate de Radio România Cultural şi Radio România Muzical prin care noi ne-am dus concret către ascultătorii tineri, fie în clasele din şcoli, fie în laboratoare sau în sălile de festivităţi, acolo unde acestea se mai găsesc, fie în spaţii neconvenţionale – mall-uri, aeroporturi. Pretutindeni am încercat să construim o relaţie prietenoasă între o temă culturală, dar deopotrivă educativă, şi publicul tânăr.

Alte proiecte despre care as vrea sa va vorbesc sunt Turneele Radio România Cultural: Duelul viorilor, Pianul călător, Vioara lui Enescu la sate. Încercăm prin intermediul unei poveşti să atragem un public cât mai larg către cultura de calitate. Unele dintre aceste proiecte cultural-educative au o importantă componentă socială: fiecare ediţie a turneului Pianul călător s-a finalizat cu încredinţarea pentru 3 ani a unui pian de concert din partea Radio România unei comunităţi urbane mici, care nu avea un astfel de instrument; Vioara lui Enescu la sate aduce, de fiecare dată, un recital de muzică clasică susţinut de violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail în comunităţi rurale defavorizate. În multe cazuri, am ajuns la oameni care nu văzuseră niciodată, în realitate, o vioară sau un pian. Vin acolo, în câte un cămin cultural comunal, oameni din mai multe sate. Vin şi stau nemişcaţi, mai bine de o oră, vrăjiţi de muzică. Spuneţi-mi, cine mai face discret astfel de gesturi culturale azi în România?

Târgul Gaudeamus Radio România – cel mai mare târg de carte din România, aflat anul acesta la a 20-a ediţie, îşi completează acţiunea principală cu seria de campanii Cărţile se întorc acasă. Cea mai recentă campanie a adunat peste 9.000 de volume ale căror destinaţii au fost cele două biblioteci, cea şcolară şi cea comunală din localitatea Costache Negri (judeţul Galaţi), biblioteci care au fost distruse în totalitate de inundaţii. Nici asta nu se vede, nu ne umflăm în pene ca alţii, dar se întâmplă şi e bine că putem să o facem. Şi lista poate continua cu excepţionalele apariţii ale Editurii Casa Radio: carte tipărită, audiobook-uri, compact discuri.

În tot ceea ce face, în tot ceea ce se vede sau nu se vede, Radio România serveşte misiunea publică şi milioanele de ascultători care vin zilnic pe frecvenţele noastre.

Sursa: DC News, interviu de Ion Voicu