Analiza ultimului Sondaj de Audienţă Radio (SAR), realizat în perioada 11 ianuarie 2010 - 2 mai 2010 la nivel naţional (urban şi rural), relevă o serie de distorsiuni ale indicatorilor de audienţă pentru mai multe posturi de radio în mediul rural, comparativ cu seria de date ale sondajelor anterioare (perioada 2004-2009).

La această situaţie s-a ajuns în urma solicitării unor posturi comerciale care fac parte din Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA) de a se reduce bugetul pe 2010 al acestui program de cercetare, ca urmare a scăderii semnificative a veniturilor din publicitate. În toamna anului trecut, ARA a analizat mai multe soluţii, optând pentru reducerea eşantioanelor pe care se realizează fiecare dintre cele 3 sondaje de audienţă programate în acest an. Din păcate, aplicarea acestei soluţii a condus la diminuarea reprezentativităţii eşantionului din mediul rural şi la distorsionarea datelor de audienţă pentru aceste zone, ca efect al următoarelor schimbări metodologice:

a) Cea mai mare reducere a fost aplicată eşantionului din mediul rural, care a fost redus de la 2000 la 1000 persoane (în condiţiile în care acesta ar fi trebuit să aibă un volum de aproximativ 3400 persoane într-o reprezentare strict proporţională la nivel naţional);

b) Eşantionul pentru mediul urban a fost diminuat mult mai puţin comparativ cu cel rural – iar cel pentru Bucureşti a fost menţinut la acelaşi nivel – ca urmare a faptului că posturile comerciale sunt interesate mai ales de aceste pieţe. Ca atare, datele de audienţă trebuiau menţinute la un nivel de acurateţe cât mai ridicat;

c) Reducerea eşantionului pentru mediul rural a dus, inevitabil, la o diminuare semnificativă (cu aproximativ o treime) a punctelor de eşantionare, respectiv a numărului de localităţi rurale în care s-au efectuat interviuri. Ca rezultat, sondajul de audienţă a acoperit prea puţine zone rurale, în condiţiile în care diversitatea ascultării posturilor de radio este destul de mare în aceste zone şi nu poate fi corect estimată pe baza unor interviuri realizate într-un număr mult prea mic de localităţi;

d) Reducerea drastică a eşantionului pentru mediul rural a impus aplicarea unor factori de ponderare mult mai mari, în multe cazuri dubli faţă de sondajele anterioare.

Societatea Română de Radiodifuziune consideră absolut legitimă susţinerea unor interese comerciale de către posturile private. Cu condiţia ca aceste interese să nu conducă la soluţii metodologice care generează distorsiuni ale datelor de audienţă. Din păcate, argumentele prezentate mai sus ne îndreptăţesc să considerăm că s-a ajuns exact într-o situaţie de acest gen în ceea ce priveşte rezultatele SAR pentru mediul rural. În aceste condiţii, conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune a decis să solicite ARA discutarea acestei situaţii şi gasirea unor soluţii pentru repetarea în toamnă a sondajului de audienţă în mediul rural. Ne exprimăm convingerea că toţi membrii ARA îşi vor asuma acest demers absolut necesar, considerând că dreptul publicului de a avea la dispoziţie date corecte despre audienţa posturilor de radio este incontestabil.