Vă invităm să ascultaţi joi, 21 septembrie, de la ora 23:05 la Radio România Actualităţi în premieră absolută Ping-Pong de Sandu Macrinici, adaptarea radiofonică, regia artistică şi sound design: Mihnea Chelaru. Teatrul Naţional Radiofonic îşi propune să lanseze anual un tânăr dramaturg promiţător aflat la începutul carierei. Programul debutează acum cu piesa tânărului autor Sandu Macrinici, text scris pentru examenul de dizertaţie la masteratul de Scriere Dramatică de la Universitatea de Arte din Târgu Mureş pe care l-a absolvit în iulie 2017.

În distribuţie: Oliver Toderiţă, Mihaela Beţiu, Vlad Bîrzanu, George Ciobotea. Muzica: George Marcu. Înregistrări teren: Marius Ţoghină şi Bogdan Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.

Avanpremiera cu public va avea loc miercuri, 20 septembrie, de la ora 17:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (str. Nicolae Creţulescu, nr. 8). Intrarea este liberă.

După o licenţă în istorie şi filozofie obţinută în 2014 la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, Sandu Macrinci a absolvit anul acesta Masteratul de Scriere Dramatică din cadrul Universităţii de Arte Târgu Mureş, dar în acelaşi timp, îşi continuă studiile la aceeaşi facultate în specializarea Regie. Piesa Ping-Pong este lucrarea sa de master, iar tema pleacă de la situaţia unei familii înstrăinate, în care relaţiile copii-părinţi sunt distante, în pofida afecţiunii pe care şi-o poartă reciproc. Boala fatală a tatălui şi dispariţia lui e momentul reevaluării relaţiilor din familie. Iată ce spune tânărul autor despre textul său: „Ping-Pong este o piesă în care vorbesc despre ce se întâmplă atunci când afli că un membru al familiei va muri. E un joc între acceptare şi negare. Am început să scriu în timpul unui atelier în cadrul masteratului de Scriere Dramatică. Am explorat acest subiect care se bazează pe o experienţă personală de care am decis să nu mai fug”.

Scrisă concis, cu replici scurte, alert ritmate, sensul piesei trimite la schimbul de pase din jocul de ping-pong, la amânarea unei reconcilieri între generaţii până la momentul când e prea târziu şi regretele tinerilor rămân să ia locul sentimentelor neexprimate. Caracterul hiperrealist al dialogurilor, limbajul inspirat din cotidian oferă un material dramaturgic generos, pus în valoare de unicul canal (auditiv) de comunicare şi de interpretarea nuanţată atentă la fiecare detaliu a tuturor actorilor din distribuţie.