Radio România Cultural lansează, împreună cu Editura Humanitas, a doua etapă a campaniei Acasă. Câteva dintre cele mai frumoase audiobook-uri din colecţia Humanitas vor putea fi ascultate, începând de astăzi, pe frecvenţele naţionale ale Radio România Cultural.

Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori Humanitas şi de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole sau Mariana Mihuţ, vor fi difuzate în a doua parte a emisiunii Scena şi ecranul, de luni până vineri, de la ora 15:30, într-o selecţie a realizatorului RRC, Eugen Lucan.

Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre initiativa îmbrăţişată de Radio România Cultural: „Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să bucurăm lumea în aceste moment de depresie şi de tristeţe pentru mulţi. Când americanii au lansat audiobook-ul pe piaţa lumii, l-au lansat sub lozinca dublează-ţi timpul. Ceea ce transmite Radio România Cultural este un gest de comunitate, de întâmpinare, o dorinţă de a face ceea ce ştii tu să faci cel mai bine, producând celorlalţi o bucurie”.

La rândul său, managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru, declară că, ascultând aceste audiobook-uri, românii vor putea păşi pe o insulă pe care nu pătrunde niciun virus: „Radio România Cultural îşi doreşte ca, în această perioadă dificilă, să fie un spaţiu alternativ, în care întreaga familie să îşi diminueze anxietatea. După ce am introdus în grilă teatru radiofonic pentru copii, am fost încântat de propunerea lui Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidem împreună pentru toţi românii o uşă spre o insulă în care nu va exista niciodată Coronavirus”.

În primul episod al campaniei, publicul Radio România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi, românii, Neagu Djuvara, ascultând audiobook-ul Şocul întoarcerii.

Istoric şi diplomat trimis în misiune la Stockholm chiar în dimineaţa zilei de 23 august 1944, Neagu Djuvara avea să rămână în exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată că România lui nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi ştia, nici măcar ţăranii, categoria socială cea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situaţia călătorului de altădată în Ţările române, numai că el ne compară nu cu o altă ţară, aşa cum făceau acei vechi călători, ci pune faţă în faţă România interbelică, bogată, înfloritoare cu ţara ternă, mohorâtă şi cu oameni trişti, pe care o regăseşte după decembrie 1989.

E semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte... Depărtarea face lucrurile mai clare. În fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un străin care ne-a intuit bine: „Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient, où tout est pris à la légère”. Iar Eminescu, când scrie Luceafărul, găseşte inspiraţia în cartea unui călător german la noi.